Destinații Cazare Scrie o Impresie Top Călători Forum
  |   Autentificare

HomeDestinațiiRomânia • judeţul Dolj

 

Ghid Turistic judeţul Dolj

judeţul Dolj

Judeţul Dolj se întinde pe o suprafaţa de 7414 km pătraţi, respectiv 3,1% din teritoriul românesc, fiind judeţul al 7-lea ca mărime din ţară. Dunărea traversează partea de sud a judeţului pe o lungime de 150 km, reprezentând de asemenea graniţa cu Bulgaria. Dolj este unul dintre judeţele cu o veche tradiţie în Vechea Ţară Românească, a cărei existenţă - aşa cum arată şi numele - a fost legată de un râu - Jiu - sau mai precis o vale - o axă geografică reală cu o reşedinţă şi spre care converg toate conexiunile interioare.

Din punct de vedere administrativ, judeţul Dolj este format din 3 oraşe: Craiova - capitala, Calafat şi Băileşti, 4 oraşe mai mici: Segarcea, Filiaşi, Bechet şi Dăbuleni, 104 de comune şi 380 de sate.

Prima atestare documentară datează din 1444, sub numele de judrţul Marsh, limitat de Lacul Blahniţa la nord, care aparţine în prezent de judeţul Mehedinţi, şi de Lacul Bistreţ la sud. Primele comunităţi umane cunoscute ale acestui spaţiu au fost atestate arheologic prin descoperirile de la Amărăşti, comuna Fărcaş şi Dobromira, Varvoru de Jos şi aparţin până la sfârşitul perioadei vechi a ţării noastre. La Cârcea, satul Cosoveni, a fost astfel identificat ca cea mai veche fază a acestei epoci, caracterizată, printre altele, de o oală de lut pictată artistic, care concurează cu o oală de lut policromă a din neoliticul Anatoliei. Densitatea de viaţă, originalitatea culturii materiale şi spirituale, şi, de asemenea, rafinamentul artistic prin individualizarea epocii neolitice, sunt caracteristici amplu reprezentate de descoperirile din multe localităţi de pe teritoriul judeţului: Şimnic, Verbita, Verbicioara, Padea, Leu, Rast, Sălcuţa (care a oferit, de asemenea, mai multe vestigii ale culturii neolitice), Cerat, etc.

 La sfârşitul secolului al V-lea, într-un document din iunie 1475, se menţionează Craiova, capitala din prezent. În această perioadă, de asemenea, sunt puse bazele marii Bănii a Olteniei, devenind o importantă bază militară împotriva Imperiului Otoman, care a adunat forţele din partea dreaptă a râului Olt. În jumătatea secolului al XVIII-lea, ca urmare a intensificării exploatării economico-fiscale, întreaga Oltenia a devenit zona mişcărilor sociale importante. Astfel, judeţul Dolj şi o mare parte a Olteniei a devenit scena operaţiunilor militare ale marilor imperii (Otoman, Habsburgic şi Ţarist). Revoluţia din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu şi Revoluţia de la 1848, au însemnat pentru oamenii din judeţul Dolj şi locuitorii Craiovei, un motiv de a lupta pentru libertatea naţională şi socială.

Evenimentele politico-sociale care s-au întâmplat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX (Unirea Principatelor, realizarea independenţei ţării, ca urmare a războiului din 1877, reformele agrare etc), au creat condiţii favorabile pentru dezvoltarea economiei şi a relaţiilor capitaliste. Pe ansamblul economiei naţionale, judeţul Dolj, din anul 1940, s-a prezentat ca un judeţ agricol important, cu o rectificare în viaţa comercială şi bancară, dar cu o industrie slabă, unilaterală, fiind cu mult în urma principalelor centre industriale.

Relieful este dominat de Câmpia Română, dar există, de asemenea, zonele deluroase din nord. Reţeaua hidrografică este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate şi Dăbuleni, de râul Jiu, care traverseaza judetul de la Filiaşi la Zăval pe o distanţă de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistret, Fântâna Banului, Maglavit, Golenti, Ciuperceni) .

Clima este temperată, cu influenţe mediteraneene, datorită poziţiei de sud-vest şi la protecţia dealurilor nordice. Au fost importante doar rocile folosite ca material de construcţie, respectiv nisipuri, pietrişuri şi lut.

Cercetările şi prospectările efectuate metodic, au dovedit existenţa minereurilor valoroase pentru dezvoltarea economică viitoare a zonei. Vorbim despre depozite de gaze naturale situate la nord de Craiova, în Ghercesti, Şimnic, fiind parte dintr-o întreagă zonă pusă în evidenţă la marginea Depresiunii Peri-Carpatice, la contactul cu vechea Platformă Moesica prelungită la Sud de Dunăre, sub formaţiunile miocene şi pliocene din zona getică. Este aparent surprinzător, dar în câmpia întinsă din judeţul Dolj a fost semnalată prezenţa apelor minerale. 

Destinatii Turistice din judeţul Dolj
judeţul Dolj

Perişor

Situată la o distanţă de 35 de km de municipiul Craiova, comuna Perişor estte situată în centrul judeţului Dolj, şi principalele activităţi efectuate în zonă sunt agricultura şi creşterea...

0 Călători
0 Impresii
0 Bloguri
judeţul Dolj

Işalniţa

Işalniţa este o comună în judeţul Dolj, România, cu o populaţie de 3.922 de persoane. Aceasta este compusă dintr-un singur sat, Işalniţa. Comuna este situată la 10 km distanţă de municipiul...

0 Călători
0 Impresii
0 Bloguri
judeţul Dolj

Craiova

Craiova, al 6-lea cel mai mare oraş din România şi capitala judeţului Dolj, este situat în apropiere de malul de est al râului Jiu, în centrul Olteniei. Este un centru politic de lungă...

0 Călători
0 Impresii
0 Bloguri
judeţul Dolj

Bucovăţ

Bucovăţ este un oraş în România de 4224 de locuitori, situat în judeţul Dolj, în regiunea istorică Oltenia. Municipalitatea este formată prin unirea a şapte sate: Bucovăţ,...

0 Călători
0 Impresii
0 Bloguri
judeţul Dolj

Beharca

Beharca se numără printre localităţile din Judeţul Dolj, în zona georgrafică Oltenia. Aceasta este un loc de plecare spre alte destinaţii din judeţ, aici puteţi găsi locuri de cazare şi alte...

0 Călători
0 Impresii
0 Bloguri